ANDORRA, Principatul ~, mic stat în SV Europei, în partea estică a M-ților Pirinei; 453 km²; 48 mii loc. (1989). Limbi oficiale: catalana, franceza și spaniola. Cap.: Andorra la Vella. Relief muntos (alt. max.: 2.975 m), climat temperat montan. Turism dezvoltat (95 la sută din venitul național, alături de comerț). Căi rutiere: 125 km. Moneda: peseta spaniolă și francul francez. Exportă țigarete, produse lactate, cherestea ș.a. – Istoric. Recunoscută de Carol cel Mare, în jurul anului 790, ca independentă, în urma contribuției la luptele împotriva maurilor. Menționată în 806 ca principat autonom la hotarele meridionale ale imp. carolingian. A. devine din sec. 10 obiect de dispută între episcopii spanioli de Urgel și conții francezi din vecinătate. Din 8 sept. 1278, principatul este pus sub dubla suzeranitate a episcopilor de Urgel și a conților de Foix, înlocuiți ulterior de suveranii și președinții Franței. De-a lungul secolelor, această autoritate a devenit pur nominală. La 11 ian. 1982 este ales pentru prima dată un guvern național. A. este un principat autonom sub suzeranitatea președintelui Franței și a episcopului de Urgel. Activitatea legislativă este executată de un Consiliu general care numește și guvernul. Vezi definitia »

EXECRÁ vb. tr. a detesta profund, a disprețui; a avea oroare de... (< fr. exécrer) Vezi definitia »

iftirá, iftirále, s.f. (înv.) calomnie. Vezi definitia »

EXULCERÁ vb. tr. a ulcera ușor. (< fr. exulcérer, lat. exulcerare) Vezi definitia »

BABIA GÓRA (ceh. BABIA HORA), cel mai înalt vîrf din masivul Beskizii de Vest (Carpați), la frontiera Poloniei cu Ceho-Slovacia. Alt.: 1.725 m. Păduri de conifere. Relief glaciar. Faună montană. Parc național, rezervație a biosferei. Vezi definitia »