LOB¹ s. m. 1. porțiune rotunjită și proeminentă a unui organ anatomic (creier, plămâni, ficat). ◊ partea inferioară a pavilionului urechii. 2. element de construcție în forma unui arc de cerc. 3. porțiune buclată a unui meandru. 4. fiecare dintre părțile în care este secționată o frunză, o petală sau sepală. (< fr. lobe) Vezi definitia »

BOB¹ s. n. 1. sanie de metal foarte joasă și îngustă, pentru două sau patru persoane, prevăzută în față cu două patine mobile, condusă cu ajutorul unui volan sau al unor „fise”, la concursuri pe pante special amenajate. 2. sport practicat cu această sanie; bobslei. (< engl., fr. bob/sleigh/) Vezi definitia »

HIDROFÓB, -Ă I. adj. 1. (despre materiale, soluri) care nu are afinitate pentru apă, care nu absoarbe apa; acvifug, hidrofug. 2. (despre organisme) care nu se poate dezvolta într-un mediu cu prea multă umezeală. II. adj., s. m. f. (suferind) de hidrofobie (2). (< fr. hydrophobe) Vezi definitia »

PROB, -Ă adj. cinstit, integru, onest, loial. (< fr. probe, lat. probus) Vezi definitia »

OXIFÓB, -Ă adj. 1. (despre plante) care evită solurile acide. 2. (despre celule) fără afinitate pentru coloranții acizi. (< fr. oxyphobe) Vezi definitia »