herágră s.f. (înv.) gută la mâini. Vezi definitia »

MẮDUVĂ s. f. 1. Substanță moale, de culoare gălbuie sau roșie, aflată în canalul oaselor, care ajută la formarea sângelui și a țesutului osos. ◊ Măduva spinării = parte a sistemului nervos central aflată în interiorul coloanei vertebrale, care coordonează reflexele necondiționate somatice și vegetative medulare; rahis. ◊ Loc. adv. Până în măduvă sau până în (sau la) măduva oaselor = până în adâncul ființei, al sufletului; profund, adânc. 2. Zona interioară, centrală, moale a tulpinii plantelor; inima (tulpinii); p. restr. sevă, mâzgă. 3. Fig. (Rar) Partea esențială a unui lucru, fondul unei probleme, al unei opere etc.; esență, miez. – Lat. medulla. Vezi definitia »

ETEROSFÉRĂ s. f. V. heterosferă. Vezi definitia »

VESPASIÁNĂ s. f. pisoar public suprateran. (< fr. verspasienne) Vezi definitia »

selemahcésă s.f. (înv.) acont. Vezi definitia »