ciripíe (ciripíi), s. f. – Sfoară de dulgher. – Var. cerepie, Tc. çirp (Șeineanu, II, 134; Meyer 446; Lokotsch 450), cf. alb. tsirip, sb. cirpija. Vezi definitia »

MORFOFIZIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază raportul dintre structura celulelor, a țesuturilor sau a organelor și funcțiilor lor. [Pron. -zi-o-, gen. -iei. / < fr. morphophysiologie]. Vezi definitia »

OSICULECTOMÍE s. f. extirpare a osiculelor urechii mijlocii. (< fr. ossiculectomie) Vezi definitia »

REOMETRÍE s.f. Tehnică a măsurării mărimilor care caracterizează un material cu proprietăți reologice. [Gen. -iei. / < fr. rhéométrie, cf. gr. rheos – curent, metron – măsură]. Vezi definitia »

HEGHEMONÍE s. f. v. hegemonie. Vezi definitia »