ÎNCLINÁȚIE s. f. 1. înclinare. 2. (fig.) vocație. 3. (mat.) unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. ♦ ~ astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; ~ magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic terestru cu planul orizontal. (< fr. inclination, lat. inclinatio) Vezi definitia »

GLOSOLALÍE s. f. limbaj neinteligibil în unele boli mintale, alcătuit din silabe și cuvinte fără sens. (< fr. glossolalie) Vezi definitia »

STREPTOCOCEMÍE s.f. Infectare a sângelui cu streptococi. [Gen. -iei. / < fr. streptococcémie]. Vezi definitia »

ARTERIOLOGÍE s. f. ramură a anatomiei care studiază arterele. (< fr. artériologie) Vezi definitia »

VIROLOGÍE s.f. Parte a microbiologiei care studiază virusurile; virusologie. [< fr. virologie, cf. lat. virus – virus, gr. logos – știință]. Vezi definitia »