POLEMOLOGÍE s. f. studiu științific al războaielor ca fenomene sociale, al cauzelor, efectelor, forțelor motrice, obiectivelor și funcțiilor lor. (< fr. polémologie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

MONOFAGÍE s.f. (Biol.) Proprietate a unor paraziți de a se dezvolta pe o singură plantă gazdă. [Gen. -iei. / < fr. monophagie, cf. gr. monos – unic, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

TIMĂRÍE, timării, s. f. (Reg.) Tăbăcărie. – Din timar + suf. -ie. Vezi definitia »

ELECTROCOMUNICÁȚIE, electrocomunicații, s. f. Procedeu de comunicare la distanță prin mijloace electromagnetice. – Din fr. électrocommunication. Vezi definitia »