CENTROÍD I. s. n. punct din spațiu care se mișcă cu o viteză egală cu viteza medie a obiectelor cerești din vecinătatea lui. II. s. f. curbă, loc geometric al centrului instantaneu de rotație în raport cu sistemul de referință mobil sau fix, respectiv rostogolirea și baza. (< engl. centroid) Vezi definitia »

HIDRACÍD s. m. acid din combinarea hidrogenului cu un metaloid. (< fr. hydracide) Vezi definitia »

SPIROCÍD, -Ă adj., s.n. Antiluetic. [< fr. spirocide]. Vezi definitia »

SIGMOÍD, -Ă adj. de forma literei sigma. ♦ colon ~ = ultima porțiune a colonului³, care descrie un S înainte de rect; cavitate ~ă = cavitate articulară a unor oase (radius, cubitus); valvule ĕ = cele trei valvule la originea aortei și a arterei pulmonare. (< fr. sigmoïde) Vezi definitia »

ERBICÍD, -Ă adj., s. n. (substanță) care distruge buruienile din culturi. (< fr. herbicide) Vezi definitia »