BAGAÚZI (‹ fr.) s. m. pl. Denumire a colonilor și sclavilor din Galia și din Hispania, participanți la răscoalele antiromane din sec. 3-5. Vezi definitia »

strepezí (-zésc, -ít), vb. – A produce o senzație de iritare a dinților. – Var. sterpezi. Origine incertă. Ar putea proveni din strepede, ca sp. hormiguear „a avea mîncărime”, de la hormiga; sau din lat. interpedῑre „a se prinde” (cf. REW 4494) prin intermediul unei forme *exterpedῑre și poate printr-o apropiere cu a serbezi. Alte explicații sînt la fel de îndoielnice; din sl. strupititi „a deveni aspru” (Cihac, II, 372; Conev 86); din lat. stupidῑre (Crețu 371); din strepede, dar prin intermediul ideii de „a înțepa, ca insectele strivite” (Tiktin); din lat. *extorpĭdῑre „a înțepeni” (Candrea); din serpidus ‹ lat. serpĕre, prin intermediul alb. štrep (Philippide, II, 734); din it. strapazzare „a maltrata”, cf. alb. strapizoń (Scriban). Uz general (ALR, I, 90). – Der. strepezeală, s. f. (iritare a dinților). Vezi definitia »

omizí (omizésc, omizít), vb. – A zîmbi. Rut. myzaty „a-și ciuli urechile, a-și încorda privirea”, cf.Berneker, II, 63. Vezi definitia »

mârzí, mârzésc, vb. IV (reg.) a da semne de boală, a lâncezi, a zăcea. Vezi definitia »

BERNEZI, Alpii (BERNER ALPEN), grup muntos în NV Alpilor (Elveția) între Ronul Superior și rîul Aare. Alcătuit din șisturi cristaline și granite. Alt. max.: 4.274 m (vf. Finsteraarhorn). Glaciație montană dezvoltată (c. 80 de ghețari). Alpinism. Stațiuni turistice. Vezi definitia »