SCĂZĂMẤNT, scăzăminte, s. n. Pierdere, reducere (în greutate, volum etc.), scădere; (concr.) parte (dintr-o marfă) care se pierde, se reduce (în greutate, volum etc.). – Scădea + suf. -ământ. Vezi definitia »

TUMESCÉNT, -Ă adj. (Despre țesuturi) Care se tumefiază. [< fr. tumescent]. Vezi definitia »

OPOZÁNT, -Ă I. s. m. f. 1. oponent. 2. cel care face parte dintr-un partid de opoziție. II. adj., s. m. (mușchi) care se opune unui deget. (< fr. opposant) Vezi definitia »

COREGÉNT s. m. persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. (< fr. corégent) Vezi definitia »

CONGRUÉNT, -Ă adj. Care se potrivește exact cu altceva; corespunzător, echivalent. ◊ Numere congruente = numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri congruente = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. [Pron. -gru-ent. / < fr. congruent, cf. lat. congruens – care se potrivește]. Vezi definitia »