TIMOCITÓM s. n. tumoare benignă a timusului din timocite. (< fr. thymocytome) Vezi definitia »

GLIOBLASTÓM s. n. formă de gliom malign cu evoluție rapidă, care apare la vârsta mijlocie în emisferele cerebrale. (< fr. glioblastome) Vezi definitia »

om pe jumatate cult Vezi definitia »

LOGATÓM s.m. Cuvânt artificial monosilabic fără semnificație, folosit la aprecierea calității unei transmisiuni telefonice sau a audiției într-o sală de conferințe. [< fr. logatome, cf. gr. logos]. Vezi definitia »

TRINÓM, -Ă I. adj. (despre ecuații) din trei termeni. II. s. n. polinom cu trei termeni. (< fr. trinôme) Vezi definitia »