Definita cuvantului aliterație
ALITERÁȚIE s. f. 1. repetare, cu efect muzical, a aceluiași sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproferon, parhomeon. 2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitație psihică. ◊ tendință patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe. (< fr. allitération)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu aliterație
GERONTOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază problemele bătrâneții. – Din fr. gérontologie. Vezi definitia »
LĂTUROÁIE s.f. v. lătunoaie (2) [în DEX]. Vezi definitia »
CUPULOMETRÍE s.f. (Med.) Metodă de explorare funcțională a canalelor semicirculare ale urechii supunând bolnavul unor probe rotatorii. [< fr. cupulométrie]. Vezi definitia »
CONVÚLSIE, convulsii, s. f. 1. Contracție bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. Fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [Var.: convulsiúne s. f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio, -onis. Vezi definitia »
SPECTROFOTOMETRÍE s.f. Parte a opticii care se ocupă cu determinarea intensității radiațiilor monocromatice dintr-un spectru. [Gen. -iei. / < fr. spectrophotométrie]. Vezi definitia »