FLÓE FLO/ s. n. gheață care acoperă parțial mările nordice, plutind în blocuri. (< fr., engl. floë) Vezi definitia »

OENOCHÓE s.n. (Ant.) Tip de vas grecesc de ceramică, cu un singur mâner curbat și cu deschidere trilobată. [< fr. oenochoé, cf. gr. oinochoe]. Vezi definitia »

DIPLÓE s.f. (Anat.) Țesut osos spongios, aflat între cele două oase late ale craniului. [< fr. diploé]. Vezi definitia »

ALÓE s.f. (Bot.) Plantă exotică (decorativă) din familia liliaceelor, din ale cărei frunze se extrage o substanță întrebuințată în medicină. ♦ Medicament format din suc de frunze de aloe. [< fr. aloès, cf. it. aloe < lat., gr. aloe]. Vezi definitia »

ALÓE s. f. Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative, din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau roșii, dispuse în spice, și cu frunze cărnoase care conțin un suc folosit în farmacie (Aloe). ♦ Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe și întrebuințată în farmacie; sabur. [Pr.: -lo-e] – Din fr. aloès, lat. aloe. Vezi definitia »