DETRÍTUS s. n. 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus. Vezi definitia »

CUMULOSTRÁTUS s. m. Formație de nori compusă din cumulus și stratus. – Din fr. cumulo-stratus. Vezi definitia »

CONCÉNTUS s. n. melodie corală liturgică la unison, melismatică, care se opune recitării solo. (<fr. concentus) Vezi definitia »

LICHÍDUS adj. curbă ~ (și s. n.) = loc geometric al punctelor de început de solidificare într-o diagramă de echilibru a unui sistem fizico-chimic binar. (< lat. liquidus) Vezi definitia »

CÁDUS s. n. vas mare pentru conservarea vinului, a untdelemnului etc. la greci și la romani. (< lat. cadus, gr. kados) Vezi definitia »