CONVÉNT, conventuri, s. n. 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3. Adunare generală a francmasonilor. – Din lat. conventus, fr., engl. convent. Vezi definitia »

EXTRAVAGÁNT, -Ă, extravaganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care caută cu orice preț să iasă din comun; excentric. ♦ Neobișnuit, ciudat, bizar. – Din fr. extravagant. Vezi definitia »

TERMOELEMÉNT s. n. termocuplu. (< engl. thermoelement) Vezi definitia »

EN-AVANT loc. adv. (Franțuzism) Greșeală comisă de un jucător la rugbi, constând în trecerea mingii în direcția înainte cu mâna. [Pron. an-a-ván. < fr. en-avant]. Vezi definitia »

RADIOALINIAMÉNT s. n. dispozitiv electromagnetic care permite unui navigator să fie ghidat de-a lungul unui ax. (< fr. radioalignement) Vezi definitia »