ten (-nuri), s. n. – Pielea obrazului. Fr. teint. Vezi definitia »

bitúmen s. n. – Material provenit din transformarea în condiții naturale a cerii și a rășinii vegetale. Lat. bitumen (sec. XIX). Cuvînt rar; în locul lui se folosește asfalt. În schimb, se folosește der. bituminos, adj., din fr. bitumineux. Vezi definitia »

IZOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre țesuturi) Care are aceeași origine embrionară cu un alt țesut. [Var. isogen, -ă adj. / < germ. isogen, cf. gr. isos – egal, lat. genus – gen]. Vezi definitia »

CORALIGÉN, -Ă adj. 1. produs prin acumularea coloniilor de corali. 2. care produce substanța calcaroasă a coralilor. (< fr. coralligène) Vezi definitia »

NITROGÉN s. m. azot. (< fr. nitrogène) Vezi definitia »