CLOROFÓRM s. n. compus organic al clorului, lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic și gust dulceag, folosit în medicină, ca solvent etc.; triclormetan. (< fr. chloroforme) Vezi definitia »

BALANIFÓRM, -Ă adj. În formă de ghindă. (< fr. balaniforme) Vezi definitia »

IZOTÉRM, -Ă, izotérmi, -e, adj., s.f. I. Adj. (Despre transformări fizico-chimice) Care se produce la o temperatură constantă; izotermic. II. S.f. 1. Linie care unește punctele cu aceeași temperatură (medie) a aerului, apei sau solului într-o perioadă determinată. ♦ Curbă care unește pe o diagramă punctele cu temperatură constantă ale unui proces fizico-chimic. 2. Mașină de transport cu instalație specială, care menține o temperatură constantă. (cf. fr. isotherme) Vezi definitia »

PISCIFÓRM, -Ă adj. În formă de pește. [< fr. pisciforme]. Vezi definitia »

PETALIFÓRM, -Ă adj. în formă de petală. (< fr. pétaliforme) Vezi definitia »