AFONÍE s. f. Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia. – Din fr. aphonie. Vezi definitia »

GEOZOOLOGÍE s. f. geografie zoologică. (< germ. Geozoologie) Vezi definitia »

BIOPÚNCȚIE s. f. obținerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ, pentru diagnostic. (< fr. bioponction) Vezi definitia »

RINOTOMÍE s. f. deschidere operatorie a unei fose nazale. (< fr. rhinotomie) Vezi definitia »

ANIZOTROPÍE s. f. 1. proprietate a unui corp de a prezenta caracteristici mecanice, optice, electrice, magnetice etc. variate; eolotropie. 2. (biol.) însușire a unui organ de a reacționa diferit la excitații externe. (< fr. anisotropie) Vezi definitia »