GÚRU s. m. 1. preceptor religios la brahmani. 2. mentor spiritual. (< fr., engl. guru) Vezi definitia »

pentru viata Vezi definitia »

IDOLÁTRU, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care se închină idolilor. ♦ (Fig.) (Cel) care iubește (pe cineva sau ceva) cu pasiune. [< fr. idolâtre, lat. idolatris]. Vezi definitia »

lótru (lótri), s. m. – Hoț, bandit. Sl. lotrŭ (Miklosich, Fremdw., 106; Cihac, II, 176; Tiktin), cf. sb. lotar, slov. loter, ceh., pol. lotr. – Der. lotroman, s. m. (Trans. de V., bandit), cu suf. -man. Mag. lator poate să provină din rom. (Candrea, Elemente, 408). Vezi definitia »

METACÉNTRU s. n. intersecție a verticalelor care trec prin centrele de greutate ale volumului de apă dislocat de un corp plutitor. (< fr. métacentre) Vezi definitia »