VÍZITĂ, vizite, s. f. 1. Faptul de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenesc, oficial sau de curtoazie. ◊ Carte de vizită = bucată mică de carton, dreptunghiulară, pe care este scris numele unei persoane, profesiunea și titlurile sale, adresa etc., și pe care titularul o înmânează sau o trimite unor cunoscuți, cu diverse prilejuri. ◊ Expr. A fi în vizită cu cineva = a avea relații de prietenie cu cineva, a-și face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplasează la domiciliul unui bolnav sau care primește un pacient pentru consultație. ♦ Deplasare zilnică făcută în saloanele unui spital, la patul bolnavilor, de către medici, însoțiți de personalul auxiliar. ◊ Vizită medicală = control medical (periodic) făcut salariaților, elevilor etc. 3. Deplasare la fața locului într-o localitate, într-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoaște, de a le controla etc. – Din fr. visite. Vezi definitia »

MAZÚRCĂ, mazurci, s. f. Dans național polonez cu ritm moderat, devenit și dans de salon; melodie după care se execută acest dans. – Din rus. mazurka. Cf. pol. mazurka. Vezi definitia »

MITRALÍTĂ s. f. inflamație a valvulei mitrale a inimii. (< fr. mitralite) Vezi definitia »

zimáză s. f., g.-d. art. zimázei; pl. zimáze Vezi definitia »

HIDROLÍZĂ s.f. 1. Descompunere a unor compuși prin acțiunea apei. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator. [< fr. hydrolyse, cf. gr. hydor – apă, lysis – disoluție]. Vezi definitia »