pojíță, pojíțe, s.f. (reg.) 1. piele de oaie sau de miel, fără lână, de culoare albă, folosită în cojocărie; meșină. 2. piele de oaie (cu lână pe ea) folosită la confecționarea cojoacelor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. 3. șipcă de lemn fixată pe grinzile unui pridvor, pe partea din afară. Vezi definitia »

însărătúră s.f. (reg.) murare (în sare); murătură. Vezi definitia »

PENTÓZĂ, pentoze, s. f. Compus organic din grupul glucidelor, având cinci atomi de carbon în moleculă. – Din fr. pentose. Vezi definitia »

lecúță s.f. adv. (pop.) puțin, fărâmă, strop. Vezi definitia »

LÓCĂ s. f. Denumire dată unui grup de boli infecțioase ale puietului de albine, provocate de un bacil care atacă larvele în vârstă de 3-4 zile. – Din fr. loque. Vezi definitia »