GRÍFĂ s.f. 1. Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgâriere pe coajă). 2. Piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. [< fr. griffe]. Vezi definitia »

minijupístă (fam.) s. f., g.-d. art. minijupístei; pl. minijupíste Vezi definitia »

zambilícă s. f., g.-d. art. zambilícii; pl. zambilíci Vezi definitia »

MAIEÚTICĂ s. f. Metodă prin care se urmărește ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor, a dialogului. [Pr.: -ie-u-] – Din fr. maïeutique. Vezi definitia »

ÓRBOTĂ, orbote, s. f. V. horbotă. Vezi definitia »