GRAFÍSM s. n. 1. redare în linii simple, grafice; simplitate; simplificare. ◊ manieră de a prezenta o imagine fotografică astfel încât liniile ei principale să se ordoneze după un ritm care îi dă echilibru și unitate. 2. tendință de a da prioritate elementelor grafice într-o operă de artă. 3. (muz.) gen de compoziție contemporan în care partitura conține desene ce trebuie să sugereze interpreților improvizarea muzicii. (< fr. graphisme) Vezi definitia »

BAROCHÍSM s.n. Tendință artistică care se manifestă prin mișcare, tematică extravagantă, ornamentație excesivă, gustul efectelor teatrale și uluitoare. [Cf. it. barocchismo, fr. baroquisme]. Vezi definitia »

DIFUZIONÍSM s. n. curent de gândire care susține transferul și difuzarea valorilor culturale de la o arie la alta ca principalul factor în dezvoltarea societății și culturii. (< difuziune + -ism) Vezi definitia »

CARBONARÍSM s.n. Mișcarea carbonarilor. [Cf. it. carbonarismo]. Vezi definitia »

MODERNÍSM s. n. 1. însușirea, caracterul a ceea ce este modern; preferință, gust pentru tot ceea ce este nou, modern; modernitate. 2. tendință novatoare dintr-o anumită etapă a unei literaturi. ◊ denumire generică pentru mișcările, tendințele și experimentele inovatoare din arta și literatura sec. XX, care, în goana după originalitate, ajung la creații pur experimentale, formale. (< fr. modernisme) Vezi definitia »