ZĂCĂMẤNT, zăcăminte, s. n. Acumulare naturală de substanțe minerale utile, cu forme și dimensiuni variate. – Din zăcea (după fr. gisement). Vezi definitia »

EXSUDÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care provoacă transpirația. [< fr. exsudant]. Vezi definitia »

DISCERNĂMẤNT s. n. facultatea de a discerne; judecată, rațiune. (< fr. discernement) Vezi definitia »

DIAMÁNT s. n. 1. varietate de carbon pur, cristalizat, incolor și transparent, cu luciri puternice; cel mai dur dintre toate mineralele, folosit ca piatră prețioasă, ca abraziv etc. 2. unealtă formată dintr-o bucățică de diamant (1) fixată pe un suport cu mâner, care se folosește la tăiatul sticlei. ◊ linguriță de metal cu suprafața exterioară acoperită cu țăndări fine de diamant (1), folosită în dentistică. 3. cel mai mic corp de literă de tipar. 4. extremitatea inferioară a fusului unei ancore. (< fr. diamant, /3/ germ. Diamant) Vezi definitia »

PIGMÉNT, pigmenți, s. m. 1. Substanță colorată naturală produsă de celulele plantelor și animalelor și care colorează în mod specific țesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. Particulă solidă, colorată, insolubilă în mediul în care este suspendată, întrebuințată în industrie pentru colorare. – Din fr. pigment. Vezi definitia »