OPISTOGRÁF, -Ă adj. (Liv.) Scris sau tipărit pe ambele fețe ale unei foi. [< fr. opisthographe, cf. gr. opisthen – în spate, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

cearceáf (cearceáfuri), s. n. – 1. Obiect de rufărie de pat. – 2. (Arg. și azi înv.) Bilet de 1000 lei. – Var. cearșaf. – Mr. circeafe. Tc. çarçaf, çarșaf (Roesler 607; Șeineanu, II, 124; Meyer 442; Lokotsch 691; Ronzevalle 73); cf. ngr. τσαρτσάφι, alb. tšartšaf, bg., sb. čaršav. Vezi definitia »

STEREOPANTOGRÁF s. n. aparat de stereorestituție la întocmirea de hărți topografice după stereograme aeriene și terestre. (< fr. stéréopantographe) Vezi definitia »

TELESCÁF s.n. Teleferic submarin constând dintr-o cupolă metalică cu ferestre panoramice, închisă ermetic, care circulă pe un plan înclinat. [Cf. it. telescafo]. Vezi definitia »

ARHEOGRÁF, -Ă, arheografi, -e, s. m. și f. Specialist în arheografie. [Pr.: -he-o-] – Din arheografie (derivat regresiv). Vezi definitia »