FECALÓM s. n. conglomerat de fecale uscate în intestine, care la palpare dă impresia de tumoare; scatom. (< fr. fécalome) Vezi definitia »

FLEBOTÓM I. s. m. țânțar din regiunile mediteraneene sau tropicale, care poate transmite omului diverse boli infecțioase. II. s. n. lanțetă folosită în flebotomie. (< fr. phlébotome) Vezi definitia »

om rau, siret Vezi definitia »

ATÓM, atomi, s. m. 1. Cea mai mică parte dintr-un element chimic, care poate exista fie singură, fie în combinație cu particule asemănătoare ale aceluiași element sau ale altui element și care reprezintă un sistem complex, compus dintr-un nucleu încărcat cu electricitate pozitivă și din electroni, care se mișcă în jurul lui. 2. (În concepția materialist-mecanicistă) Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. [Var.: (înv.) atomă, atome, s. f.] – Fr. atome (lat. lit. atomus). Vezi definitia »

CENTROZÓM s.m. (Biol.) Corpuscul înconjurat de o zonă protoplasmatică, situat în centrul celulei, servind la reproducerea indirectă a acesteia. [< fr. centrosome]. Vezi definitia »