METODÍSM s. n. Doctrină religioasă protestantă care preconizează practicarea „metodică” a pietății. – Din fr. méthodisme. Vezi definitia »

ATEÍSM, s.n. Lipsa credinței în existența unei, sau mai multor ființe supranaturale, superioare omului. – Din fr. athéisme. Vezi definitia »

ANACRONÍSM, anacronisme, s. n. Eroare constând în fixarea unei întâmplări în alt timp decât cel adevărat; introducere în prezentarea unei epoci, a unor trăsături din altă epocă. ♦ Obicei sau opinie învechită. – Fr. anachronisme. Vezi definitia »

DORICÍSM s. n. particularitate a literaturii grecești dorice, a dialectului doric; dorism. (< it. doricismo, după fr. dorisme) Vezi definitia »

REFLEXIVÍSM s.n. (Liv.) Reflexivitate. [Et. incertă]. Vezi definitia »