PROPÓRȚIE, proporții, s. f. 1. Raport între dimensiunile unor obiecte, ale părților unui întreg sau între fiecare dintre aceste părți și întreg. ♦ Procent. 2. Raport, relație (echilibrată) între fenomene, noțiuni etc. ◊ Loc. adv. În proporție cu... sau (loc. prep.) în proporția... = proporțional cu..., potrivit cu... 3. (La pl.) Dimensiune, mărime; extindere (mare), amploare. ◊ Expr. A lua proporții = a se dezvolta, a crește foarte mult; (fam.) a se îngrășa. ♦ Cantitate, măsură. 4. (Mat.) Egalitate a două rapoarte alcătuite din patru elemente. [Var.: (înv.) proporțiúne s. f.] – Din fr. proportion, lat. proportio, -onis. Vezi definitia »

SALPINGOSCOPÍE s.f. (Med.) Explorare vizuală cu ajutorul salpingoscopului a orificiului intern al trompei lui Eustache. [Gen. -iei. / < fr. salpingoscopie]. Vezi definitia »

AMFOTONÍE s. f. Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. – Din fr. amphotonie. Vezi definitia »

PENTALOGÍE s. f. 1. serie de cinci opere literare având o idee și personaje comune. 2. (med.) apariția simultană a cinci elemente, asocierea a cinci simptome. (< engl. pentalogy) Vezi definitia »

DISPROPÓRȚIE s.f. Lipsă de proporție; nepotrivire între diferitele elemente ale unui tot. [Gen. -iei, var. disproporțiune s.f. / cf. fr. disproportion]. Vezi definitia »