RADICALÍSM s.n. Tendință, înclinație spre măsuri categorice, radicale în soluționarea problemelor. ♦ Hotărâre, fermitate. [< fr. radicalisme, germ. Radikalismus]. Vezi definitia »

ECLECTÍSM s. n. 1. îmbinare mecanică a unor idei, concepții, puncte de vedere eterogene și opuse. ◊ lipsă de consecvență în convingeri, în teorii. 2. sistem de concepții care, fără a se întemeia pe idei originale, alege din diverse sisteme de gândire ceea ce pare mai adecvat. ◊ (arhit., arte) îmbinare necritică a unor elemente luate din stiluri diferite sau din diferitele mijloace personale de exprimare ale unor artiști consacrați. (< fr. éclectisme) Vezi definitia »

MODELÍSM s. n. activitate de construire a unor modele de mașini și aparate la scară redusă. (< it. modellismo) Vezi definitia »

ANTICOLONIALÍSM s. n. mișcare social-politică a popoarelor împotriva colonialismului. (< fr. anticolonialisme) Vezi definitia »

NEOLIBERALÍSM s. n. Curent al economiei politice contemporane care susține intervenția limitată a statului în economie în vederea stabilirii cadrului juridic care să permită organizarea concurenței, funcționarea armonioasă a prețurilor etc. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-libéralisme. Vezi definitia »