LÁCRIMĂ, lacrimi, s. f. 1. Secreție lichidă, incoloră, sărată, alcalină, produsă de glandele lacrimale, care umezește suprafața globilor oculari și care se poate scurge în afară, în urma unor tulburări în starea psihofizică a omului. ◊ Expr. Cu lacrimi de sânge = cu mare durere. ♦ Fig. Strop, picătură. 2. (La pl.) Plâns. Expr. În lacrimi = plângând (de durere). Până la lacrimi = până la cel mai înalt grad de înduioșare, de emoție etc. [Var.: (pop.) lácrămă s. f.] – Lat. lacrima. Vezi definitia »

sodoásă adj. f. (reg.; despre apă) leșioasă, moale. Vezi definitia »

HÚSĂ s. f. învelitoare de pânză, material plastic etc. cu care se acoperă piese, aparate, mașini, mobile. (< fr. housse) Vezi definitia »

TEÚGĂ, teuge, s. f. Construcție situată deasupra punții superioare la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, mai rar, locuințe pentru echipaj. – Din fr. teugue. Vezi definitia »

MONOPLASTÍDĂ s. f. organism viu dintr-o singură celulă. (< fr. monoplastide) Vezi definitia »