Definita cuvantului ancoră
ÁNCORĂ s. f. 1. piesă grea, metalică, în formă de cârlige ascuțite, pentru a fixa o navă. 2. cablu care întărește anumiți stâlpi, construcții înalte etc. ◊ piesă de oțel care întărește legătura dintre elementele unei construcții. (< it., lat. ancora)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ancoră
PRETÉXTĂ adj.f. Togă pretextă (și s.f.) = togă albă cu garnitură de purpură, pe care o purtau în vechea Romă tinerii patricieni. [< lat. (toga) praetexta]. Vezi definitia »
MANUFACTÚRĂ, manufacturi, s. f. 1. Formă de producție premergătoare marii industrii, caracterizată prin predominarea muncii manuale, prin diviziunea amănunțită a muncii în cadrul atelierului și prin reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere sub conducerea patronului. 2. Întreprindere industrială în care predomină munca manuală, în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum. Manufacturi de porțelan. 3. Produse ale industriei textile; țesături. Magazin de manufactură. – Din fr. manufacture. Cf. germ. Manufaktur. Vezi definitia »
AMIÁNTĂ, amiante, s. f. Varietate de azbest, cu numeroase întrebuințări în tehnică. [Pr.: -mi-an- – Var.: amiánt s. n.] – Din fr. amiante. Vezi definitia »
NISTAGMOGRÁMĂ s. f. grafic obținut prin nistagmografie. (< fr. nystagmogramme) Vezi definitia »
FACTÚRĂ2, facturi, s. f. Act justificativ privind vânzările și cumpărările de mărfuri, lucrările executate și serviciile prestate, precum și mărfurile lăsate în păstrare; formular tipărit pe care se întocmește un astfel de act. – Din fr. facture. Vezi definitia »