strămúr, strămúri, s.m. (înv.) 1. băț lung și ascuțit cu un ac în vârf cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurare. 2. imbold. Vezi definitia »

NE VARIÉTUR loc. adj. (cu privire la caracterul definitiv, autentic al unui text oficial) în care nu trebuie să se schimbe nimic. (< lat. ne varietur, să nu se schimbe) Vezi definitia »

SEMIDÚR, -Ă adj. (anat.) țesut ~ = țesut cu o duritate medie. (< semi- + dur) Vezi definitia »

BOUR, deal în N Pod. Sucevei, limitat de Siret (la V) și de Șaua Bucecii (la S). Alt. max.: 477 m. Alcătuit din argile și gresii. Zăcăminte de turbă (Dersca). Păduri de gorun. Vezi definitia »

satintúr, satintúruri, s.n. (înv.) varietate de satin. Vezi definitia »