prédiu, prédii și prédiuri, s.n. (înv. și reg.) 1. latifundiu; domeniu feudal; mare proprietate (regească, nobiliară, obștească). 2. așezare rurală dependentă de o altă așezare mai mare (sat-comună). Vezi definitia »

stâncíu, stâncíe, adj. (înv.; despre munți, terenuri) stâncos. Vezi definitia »

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, s. n., adj. 1. S. n. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. 2. Adj. De culoarea cenușii; gri, bozafer. 3. Adj. Fig. Șters, lipsit de expresivitate. – Cenușă + suf. -iu. Vezi definitia »

CONGIÁRIU, -IE I. adj. care se referă la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuită de vin, ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ◊ distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (de împărați). (< lat. congiarium) Vezi definitia »

REMÉDIU, remedii, s. n. Mijloc de îndreptare sau de îmbunătățire a unei situații, a unei stări etc.; soluție, ♦ Leac, doctorie, medicament. – Din fr. remède, lat. remedium. Vezi definitia »