VIRÍD, -Ă adj. 1. verde, înverzit. 2. (fig.) în putere, viguros. (< it. viride, lat. viridis) Vezi definitia »

POLIACÍD, poliacizi, s. m. Acid care conține în moleculă mai mulți atomi de hidrogen înlocuibili cu atomi de metal. [Pr.: -li-a-] – Din fr. polyacide. Vezi definitia »

BLID, blide, s. n. (Pop.) 1. Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. ◊ Expr. A mânca dintr-un blid cu cineva = a fi în mare intimitate cu cineva. Pe (sau pentru) un blid de linte = pentru o răsplată neînsemnată (primită ca prețul unei josnicii). 2. (La pl.) Vase de bucătărie. – Din sl. bliudu. Vezi definitia »

HOMINÍD, hominizi, s. m. (La pl.) Familie de primate cuprinzând omul și precursorii săi fosili din perioada cuaternară (Hominidae); (și la sg.) reprezentant al acestei familii. – Din fr. hominides. Vezi definitia »

TIROÍD, -Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ◊ Glandă tiroidă (și substantivat, f.) = glandă cu secreție internă, situată în partea anterioară a gâtului, în fața traheii, ai cărei hormoni influențează creșterea, metabolismul etc. – Din fr. thyroide. Vezi definitia »