hîrtóp (hârtoápe), s. n. – 1. Peșteră. – 2. Rîpă, groapă. – 3. Adîncitură; groapă pe un drum. – Var. hîrtoapă, vîrtop, vîrtoapă, hotrop, hotroapă. Mr. vîrtoapi. Sl. vrŭtŭpŭ (Cihac, II, 450; DAR), cf. bg. vărtop, sb., cr., slov., ceh. vertep. Vezi definitia »

HIPERMETRÓP, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hipermetropie. (< fr. hypermétrope) Vezi definitia »

IZOTRÓP, -Ă adj. (Fiz.; despre corpuri; op. eolotrop) Care are aceleași proprietăți fizice identice în toate direcțiile. [Var. isotrop, -ă adj. / < fr. isotrope, cf. gr. isos – egal, tropos – direcție]. Vezi definitia »

RECTOSCÓP s.n. (Med.) Endoscop special pentru examenul optic al rectului. [Pl. -scoape. / < fr. rectoscope]. Vezi definitia »

PLEUROSCÓP s.n. Instrument optic folosit în pleuroscopie. [< fr. pleuroscope]. Vezi definitia »