POLINÓM, polinoame, s. n. Expresie algebrică constituită din mai multe monoame, legate între ele prin semnul plus sau minus; suma algebrică a mai multor monoame. – Din fr. polynôme. Vezi definitia »

simptom inselator,fals al unei boli Vezi definitia »

subçom simplu gen masculin nr sg destept,geniu,istet handicapat chior mu i st Vezi definitia »

RACHETODRÓM s.n. Teren amenajat special pentru lansarea și aterizarea rachetelor, precum și pentru dirijarea zborului acestora. [< rachetă + (aero)drom]. Vezi definitia »

PRODRÓM, prodromuri, s. n. (Rar) 1. Introducere în studiul unei științe. 2. Simptom care precedă sau anunță apariția unei boli. – Din fr. prodrome. Vezi definitia »