CELÓM s.n. Cavitate în interiorul corpului animalelor metazoare, în care se găsesc organele; cavitate generală. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. coelome, cf. gr. koile – cavitate]. Vezi definitia »

PALINDRÓM s. n. cuvânt, frază, vers care se poate citi în cele două sensuri. ◊ joc distractiv constând în găsirea unui cuvânt care, citit direct și invers, să aibă același înțeles sau, în alt caz, să aibă un alt sens. (< fr. palindrome, it. palindromo) Vezi definitia »

ADENOCARCINÓM s.n. (Med.) Tumoare canceroasă epitelială, cu punct de plecare într-o glandă. [< fr. adéno-carcinome, cf. gr. aden – glandă, karkinos – cancer]. Vezi definitia »

lom (lómuri), s. n. – 1. (Banat, Maram.) Rest, fragment, bucată. – 2. (Dobr.) Palancă. Sb., rus. lom (Candrea, Scriban). Vezi definitia »

ADAMANTINÓM s. n. tumoare dentară malignă; ameloblastom. (< fr. adamantinome) Vezi definitia »