ALGOLÓGIC, -Ă, algologici, -ce, adj. Referitor la algologie, de algologie. – Din fr. algologique. Vezi definitia »

TROHÁIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) din trohei. ♦ metru ~ = sistem de versificație având la bază troheul. 2. (despre cezură) care taie al treilea dactil al unui hexametru după primele două silabe, un troheu. (< fr. trochaïque) Vezi definitia »

BÁZIC, -Ă adj. (despre substanțe) care are proprietățile unei baze; alcalin. (< fr. basique) Vezi definitia »

AGNÓSTIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al agnosticismului. (< fr. agnostique) Vezi definitia »

IZOÉDRIC, -Ă adj. (despre corpuri geometrice, cristale) cu fețele egale. (< fr. isoédrique) Vezi definitia »