BALÁNT, -Ă adj. (Despre brațe, picioare etc.) care atârnă, se balansează. (< fr. ballant) Vezi definitia »

CLIÉNT, -Ă, clienți, -e, s. m. și f. 1. Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin, consumă ceva într-un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără, consumă etc.; mușteriu. 2. Persoană care se adresează unui avocat pentru a-și apăra interesele, unui medic pentru a-și îngrijii sănătatea etc., considerată în raport cu aceștia. 3. (În antichitatea romană) Plebeu fără drepturi depline, dependent de un patrician și protejat de acesta. [Pr.: cli-ent] – Din fr. client, lat. cliens, -ntis. Vezi definitia »

DENATURÁNT, -Ă, denaturanți, -te, adj., s. n. (Substanță) folosită pentru denaturarea unui produs. – Din fr. dénaturant. Vezi definitia »

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Adesea fig.) Care se află în stare de incandescență. – Din fr. incandescent, lat. incandescens, -ntis. Vezi definitia »

DEBILITÁNT, -Ă adj. care provoacă debilitate. (< fr. débilitant) Vezi definitia »