DECÉPȚIE s. f. dezamăgire, deziluzie; amărăciune. (< fr. déception, lat. deceptio) Vezi definitia »

MIRMECOLOGÍE s. f. Studiu al furnicilor. – Din fr. myrmécologie. Vezi definitia »

JIGÓDIE, jigodii, s. f. Boală infecțioasă, de natură virotică, a câinilor tineri, care se manifestă prin tulburări generale, atrofia mușchilor etc. (și se termină cu moartea animalului). ◊ Câine jigărit; potaie, javră, jigăraie. ◊ P. ext. Animal, lighioană, jiganie. – Cf. magh. zsigora. Vezi definitia »

EPISTEMOLOGÍE s.f. Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii din cadrul diferitelor științe; teorie a cunoașterii. [Gen. -iei. / < fr. épistémologie, cf. gr. episteme – știință, logos – studiu]. Vezi definitia »

BRAHICEFALÍE s. f. conformație a craniului brahicefal. (< fr. brachycéphalie) Vezi definitia »