DESMÍN s.n. (Geol.) Alumosilicat hidratat de sodiu și de calciu, întâlnit în unele roci bazice și în filoanele termale. [< fr. desmine]. Vezi definitia »

NEOLATÍN, -Ă adj. care are la bază limba latină; romanic; (despre popoare) de origine latină. (< fr. néo-latin) Vezi definitia »

CRETÍN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de cretinism. ◊ stupid, imbecil, idiot. (< fr. crétin) Vezi definitia »

Din fr. micro-; gr. mikros „mic” Vezi definitia »

CAIN (în „Vechiul Testament”), fiul cel mai mare a lui Adam și al Evei. L-a ucis din invidie pe fratele său Abel. Vezi definitia »