FULGURÁNT, -Ă, fulguranți, -te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăștie o lumină vie și de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis. Vezi definitia »

COMUNIÁNT, -Ă s. m. f. cel care primește, sau care face comuniunea (2). (<fr. communiant) Vezi definitia »

FOTOELEMÉNT, fotoelemente, s. n. Aparat care emite un curent electric de intensitate variabilă în raport cu lumina care cade pe el; pilă sau celulă fotovoltaică. – Din fr. photo-élément. Vezi definitia »

SOLICITÁNT, -Ă, solicitanți, -te s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant. Vezi definitia »

FECULÉNT, -Ă adj. Care conține feculă; (p. ext.) hrănitor. [< fr. féculent]. Vezi definitia »