AZÓTIC (‹ fr. {i}) Adj. Acid ~ = acid anorganic, oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, puternic agent oxidant; acid nitric; (pop.) apă-tare. La concentrația de 98 la sută aprinde lemnul, hîrtia; distruge țesuturile; se întrebuințează la fabricarea îngrășămintelor, a explozibililor, a fibrelor artificiale, a acidului sulfuric, a coloranților etc. Vezi definitia »

ÁTIC¹, atice, s. n. Parte superioară a unui edificiu, deasupra cornișei, menită să mascheze acoperișul. [Var.: átică s. f.] – Fr. attique. Vezi definitia »

ACÍCLIC, -Ă adj. 1. aperiodic. 2. (despre flori) cu elemente dispuse în spirală. 3. (despre substanțe organice) care nu conține nici un ciclu de atomi în molecula sa. (< fr. acyclique) Vezi definitia »

aerostátic (-ros-ta- / -ro-sta-) adj. m., pl. aerostátici; f. aerostátică, pl. aerostátice Vezi definitia »

a o aduce pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva, a căuta subterfugii Vezi definitia »