SPONDILÍTĂ s. f. inflamație a vertebrelor, de natură infecțioasă, reumatismală sau tuberculoasă. (< fr. spondylite) Vezi definitia »

COLOBÓMĂ s.f. (Med.) Fisură congenitală sau traumatică a formațiilor din segmentul anterior al ochiului. [< fr. coloboma, cf. gr. koloboma – mutilare]. Vezi definitia »

PÁRĂ¹ s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para. Vezi definitia »

XENOMORFÓZĂ s.f. Fenomen de regenerare a unui organ vegetal sub altă formă. (din fr. xénomorphose) Vezi definitia »

MICOTOXICÓZĂ s. f. intoxicație provocată de unele ciuperci microscopice. (< fr. mycotoxicose) Vezi definitia »