Definita cuvantului munci
MUNCÍ, muncesc, vb. IV. 1. Intranz. A desfășura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupație; a lucra. ♦ Tranz. A efectua munci agricole, a lucra pământul, câmpul. 2. Refl. A-și da osteneală; a se strădui, a se trudi. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A supune la cazne, a tortura. 4. Refl. și intranz. (Înv. și pop.) A suporta suferințe fizice sau morale; a se chinui, a pătimi. ♦ Tranz. (Despre sentimente, gânduri etc.) A provoca suferințe (morale sau fizice), a preocupa în mod intens, a consuma. ◊ Expr. (Refl.) A se munci cu gândul = a se frământa. – Din sl. monciti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu munci
BRUEVICI, Nikolai Grigorievici (1896-1987), inginer rus. Cercetător în domeniul teoriei mecanismelor și organelor de mașini, autor al unor metode de analiză a mecanismelor și al unei teorii asupra preciziei acestora. Vezi definitia »
bambilici, sn. sg. 1. lucru derizoriu, lipsit de importanță. 2. individ lipsit de personalitate. 3. femeie de moravuri ușoare, prostituată. Vezi definitia »
potrocí2, pers. 3 sg. potrocéște, vb. IV refl. (reg.) a deveni amar. Vezi definitia »
scărpiníci s.n. (reg.) senzație de mâncărime; iritație a pielii care provoacă mâncărime. Vezi definitia »
scurmáci, -ce, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (în forma: scârmaci) (persoană) care caută peste tot, care scotocește, care cotrobăiește; scormonici. 2. gheară de pasăre; scurmaci. Vezi definitia »