PARANTÉZĂ s.f. 1. Semn grafic constând din două arcuri de cerc care se închid reciproc și care se folosesc pentru a izola fraze sau cuvinte intercalate într-un text. ♦ Frază sau propoziție care are un sens deosebit și care este intercalată într-o altă frază. 2. (Fig.) Digresiune. [Var. parantez s.n. / cf. fr. paranthèse, germ. Paranthese, lat. parenthesis < para – alături, en – în, thesis – punere]. Vezi definitia »

CHIVERNISEÁLĂ, chiverniseli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) chivernisi; p. ext. (concr.) ceea ce a chivernisit cineva. – Chivernisi + suf. -eală. Vezi definitia »

GIGOLÉTĂ s.f. (Franțuzism) Femeie de moravuri ușoare. [< fr. gigolette]. Vezi definitia »

bijboacă, bijboace s. f. (pop., eufem.) vulvă. Vezi definitia »

LOZÍNCĂ s.f. Formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate. ♦ Placardă cu o astfel de chemare. [< germ. Losung]. Vezi definitia »