PLANTATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. cel care se ocupă de plantarea răsadurilor, a viței de vie etc. 2. proprietar al unei plantații (2). II. s. n. unealtă baston, la săparea gropilor în care se introduc puieții. ◊ utilaj pentru plantarea mecanizată a minelor. III. s. f. mașină de plantat. (< planta + -tor) Vezi definitia »

LOCATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă în locație (1) un lucru. // s.n. Locator radio = radiolocator. [< lat. locator]. Vezi definitia »

ECARISÓR s.m. Persoană care lucrează la ecarisaj; hingher. [< fr. équarrisseur]. Vezi definitia »

AEROIONIZATÓR s. n. aparat pentru concentrarea aeroionilor negativi. (< fr. aéroionisateur) Vezi definitia »

VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor. Vezi definitia »