subțietór, -oáre, adj., s.n. (înv.) 1. (adj.) care (se) subțiază; care (se) diluează; ca (se) prelungește. 2. (s.n.) cuțit folosit în legătoria manuală la șlefuirea marginilor pielii pentru copertat; șerfmeser. Vezi definitia »

ESEIÓR s. m. pilot care încearcă avioanele noi în zbor. (< fr. essayeur) Vezi definitia »

ASCUȚITÓR, ascuțitori, s. m. Persoană care se ocupă cu ascuțițul uneltelor tăioase. – Din ascuți + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

MONITÓR³, -OÁRE s. m. f. 1. elev mai în vârstă și mai capabil care, în anumite sisteme de învățământ, îl ajută pe învățător în predare și în menținerea ordinii. 2. supraveghetor (în munca expusă radiațiilor ionizate). II. s. n. titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. (< fr. moniteur, lat. monitor) Vezi definitia »

FRANCTIRÓR s.m. Soldat voluntar care nu făcea parte dintr-o armată regulată; (spec.) partizan al mișcării de rezistență din Franța în timpul celui de-al doilea război mondial. [< fr. franc-tireur]. Vezi definitia »