COMULTÍPLU s. m. (mat.) multiplu al mai multor numere întregi date. (<co- + multiplu) Vezi definitia »

TÉMPLU s.n. Edificiu destinat cultului (în antichitate la greci, la romani, la egipteni sau astăzi la evrei etc.). ♦ Loc de rugăciune; biserică (monumentală). [Pl. -le, -luri. / < lat. templum]. Vezi definitia »

SÚPLU, -Ă adj. 1. Cu mișcări grațioase; mlădios, flexibil. 2. (Fig.) Lipsit de fermitate; servil; ușor adaptabil. [< fr. souple, cf. lat. supplex]. Vezi definitia »

DEBÁCLU s. n. 1. rupere și pornire a gheții prinse între malurile unui curs de apă; zăpor. 2. (fig.) prăbușire, dezastru. (< fr. débâcle) Vezi definitia »

colontítlu (-ti-tlu) s.n., art. colontítlul; pl. colontítluri. Vezi definitia »