JÁPIȚĂ, japițe, s. f. Bucată de lemn sau de fier îndoit, așezat deasupra proțapului și formând scobitura în care se prinde jugul. – Bg. žabica „broscuță”. Vezi definitia »

LACÚNĂ, lacune, s. f. Spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea, în integritatea unui lucru. ♦ Întrerupere involuntară și penibilă într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei. ♦ Fig. Ceea ce lipsește pentru ca un lucru să fie bun, desăvârșit. – Din fr. lacune, lat. lacuna. Vezi definitia »

MIREÁSMĂ, miresme, s. f. 1. Miros plăcut și puternic, răspândit mai ales de plante și flori; parfum, aromă. 2. (La pl.) Uleiuri sau substanțe aromatice plăcut mirositoare, cu care se unge corpul, se parfumează în casă etc.; balsam. – Din sl. mirizma. Vezi definitia »

AXIÓMĂ s. f. 1. adevăr fundamental admis ca real fără a fi demonstrat. 2. (mat.) enunț primar acceptat fără demonstrație, pe baza căruia se formulează o teoremă. (< fr. axiome, lat., gr. axioma) Vezi definitia »

COMBÁINĂ s. f. v. combină. Vezi definitia »