DISTRIBUTÍV, -Ă, distributivi, -e, adj. 1. (În sintagmele) Numeral distributiv = numeral care arată repartizarea obiectelor în grupuri exprimate numeric. Atenție distributivă = atenție care poate fi îndreptată în mai multe direcții în același timp; atenție dispersată. 2. Caracterizat prin distributivitate. – Din fr. distributif, lat. distributivus. Vezi definitia »

OPOZITÍV, -Ă adj. opozițional. (< fr. oppositif) Vezi definitia »

MASÍV, -Ă adj. 1. Care este (sau pare să fie) compact, des, plin, dens; cu masă mare. ♦ Solid; voluminos, mare; impresionant. 2. În mare cantitate, amplu. [< fr. massif]. Vezi definitia »

CONJUNCTÍV, -Ă adj. 1. care unește, leagă. ♦ țesut ~ = țesut de susținere și de protecție care leagă între ele celelalte țesuturi. 2. mod ~ (și s. n.) = mod personal al verbului, care exprimă o acțiune realizabilă: subjonctiv. (după fr. conjonctif, lat. coniuctivus) Vezi definitia »

CALITATÍV, -Ă adj. (Adesea adv.) Referitor la calitate (1); aparținând esenței, naturii lucrurilor. ◊ Analiză calitativă = determinarea naturii chimice a unei substanțe. [Cf. fr. qualitatif]. Vezi definitia »